Bazilica Frari

Inițial, Canova a conceput monumentul funerar ca pe un mormânt pentru pictorul renascentist Tizian, înmormântat în biserică.

După moartea lui Canova în 1822, elevii săi au preluat proiectul și l-au finalizat pentru a adăposti inima maestrului lor.

Structura piramidală este împodobită cu sculpturi ale unor creaturi mitologice pline de simbolism.

Imortalitatea este sugerată de figura pe jumătate dezgolită care ține o torță aprinsă și o urmează pe Moarte, iar un înger cu aripile desfăcute veghează monumentul.

Două femei poartă o cunună de flori, semn al speranței, iar doi băieți țin torțe aprinse, simbolizând credința mereu tânără.

Alături, leul înaripat doarme tăcut, emblema puterii, înțelepciunii și justiției.

Traversează Canal Grande pentru a descoperi o capodoperă gotică și mai impunătoare ce domină acoperișurile Veneției: Santi Giovanni e Paolo (San Zanipolo).

La fel ca Frari, interiorul său vast adăpostește opere de artă remarcabile și monumente funerare impresionante, totul într-o liniște profundă.

Vei întâlni mai puțini turiști aici și vei putea admira vitralii gotice unice, lucrate în Murano.

Considerat pe scară largă cel mai mare pictor venețian al Renașterii, Tiziano Vecellio a creat artă până aproape de vârsta de 100 de ani.

Deși capodoperele lui Titian pot fi admirate în numeroase repere celebre din Veneția – inclusiv la Palatul Dogilor – puține locuri îi redau stilul și măiestria atât de intim ca Sacristia Santa Maria della Salute.

Aici, alături de una dintre lucrările sale timpurii – „Sf. Marcu pe tron”, care anunță deja geniul său artistic –, plafonul găzduiește un triptic impresionant: „Jertfa lui Isaac”, „Cain și Abel” și „David și Goliat”.

Personajele sale puternic musculare și perspectivele dramatice pun accent pe forma umană, mișcarea vie și intensitatea emoției – trăsături ce reflectă influența profundă a lui Michelangelo, artist pe care Titian l-a admirat mereu.